Distilerie

 Viața

distilează orele

palete de arome și esențe

frica, îndoiala, neiertarea

panelul sufletului muribund

ce-și lasă parfumul însingurat

dâră confuză

a fi în tine sau

a te întoarce acasă

iubirea...singura aromă nesătulă

neuitată și...

binecuvântată.

Text: Ligia ION
Foto: April

Sfânt înșelat

 De la bine...la rău

iubirea se dezice de mine

noaptea se dezice de întuneric

la miezul nopții

voi trăda

chiar dacă vor cânta sau nu

cocoșii.

Mă chemi la ultima cină

și mă iubești

eu mă ascund în cicatricele

pe care trupul meu

le-a inventat.

Nădușită și bogată...plec

cu trei monede în plus

și-un sfânt înșelat.

Text: Ligia ION
Foto: April

Nunta ta

Fățarnice gesturi

îți sărbătoresc

victoria înfrângerii

de-a te amesteca

cu "celălalt"

fugar

gândul tău de iubire

nu mă recunoaște.

La nunta ta

nu voi fi mireasă

doar aducere aminte.

Text: Ligia ION
 Foto: April

Iuda

 În fiecare an

îți năpârlesc șerpoaică

în brațele tale lehuze

îți șuier la ureche

greșeala de-a fi om

nevoia memoriei

de-a căuta certitudinea.

Ca un Iuda te vând

până în zori

aceluiași Dumnezeu

ce te cunună în taină

tot cu mine.

Text: Ligia ION
Foto: April

Comă profundă

Nu știu dacă eu sau cealaltă

te-am mințit,

nu știu dacă eu sau cealaltă

te-am născut

visele tale

culese proaspăt

zornăie la încheieturile

mâinilor mele dansânde,

nu știu daca eu sau cealaltă

am închis ușa memoriei,

dar noaptea ta

comă profundă

împărțită între mine

și cealaltă

încearcă să te ridice

din morți

...din dragoste.

Text: Ligia ION
Foto: April

Carnea fecioară

 Zâmbetul tău metalic

taie încet

carnea mea fecioară

și drumul către inimă.

Dezbrac ultima mea cămașă

plină de sânge

și de dragoste

apoi mărturisesc

o moarte-ntre

iluzii.

Text: Ligia ION
Foto: April

Monedă nefolosită

Oare cine mai vine

să numere

copiii pe care i-am născut

aseară.

Întâmplător

unul seamănă cu tine

și cu vreascurile arse

ieri în buza sobei.

Nu pot să despart cerul

de marginea patului

inima cade pe masă

cu zgomot

de monedă nefolosită.

Îmi plătesc...

ultima noapte de dragoste

și plec...

cuvintele-mi cad din poală

sufletul meu nu mai poate...

să le mai țină minte.

Text: Ligia ION
Foto: April

Zâmbet

Se despletea cuminte seara

în buruienile bolnave

de tine,

alcoolul trupului

zâmbea pervers

eu îmbrăcam cămașa

de fată nebună

tălpile mele ghicesc

drumul către tine.

Text: Ligia ION
Foto: April

Îndrăzneală

Nu tu trebuia să fii

cel pe care-l înșel

cuminte și tăcută

ca o umilință.

Născocesc în fiecare dimineață

un alt bărbat

și alte huiduieli

pe care le rostogolesc

pe buzele voastre

nehămisite.

În limba mea femeiască

asta nu înseamnă nimic

jocul se numește îndrăzneală

se joacă aspru

doar cu jumătatea

ruptă și durută

a sufletului tău.

Text: Ligia ION
Foto: April

Comerț

Copilul meu

își numără părinții

numai tu nu i-ai ieșit

niciodată la număr,

zilele noduri

înghițite în tihnă

niciodată pregătiți

să murim sau să trăim

facem comerț

cu riduri.

Pământul ne scuipă afară

în aplauzele nebune

ale asfințitului.

Text: Ligia ION
Foto: April

Octombrie

Bărbatul aruncă

mărul deja mușcat-

-păcat cu viermi.

Îngerii mânjiți cu dragoste,

femeia descătușată,

estompează poftele toamnei.

Pepeni galbeni

și sânii mărunți

urcă sămânța

e octombrie-n Eden.

Text: Ligia ION
Foto: April

Bătătorită

 Cu sufletul bătătorit

mă întorc acasă

ochiul meu îndoaie lumina

o amestecă cu nămolul

alchimia numelui meu...abia bolborosit

lacrimile își zdrobesc pieptul

de obrazul meu înăsprit

câmpul și-a ferecat macii

nu mai pot să-i ating...cu inima

de unde ziceai să încep

să te uit?

de la strugure

de la țipete

de la vânt...

Text: Ligia ION
Foto: April

Trebuință

 Pe cine mint

de la mine la tine

nu se mai aude nimic

lucruri lumești...zilele

se revoltă corcodușii

primăvara geme

de iubire,

mă iubești până acolo

unde încep să îmi crească...

îngerii

trebuie...să ajung

să ating

să cresc

în tine...sfinții

fără cruci

fără promisiuni

fără aripi.

Text: Ligia ION
Foto: April

Credința ei

Femeia gravida de tine

despletită și descurajată

nimicește zborul

limba ei ucide strigătul,

timpul mut

face oameni de zăpadă

iubindu-i, tăvălindu-i

în cenușiul tăcut al ochiului,

credința ei...mușcă și sfâșie

lumina, viața și brațele întinse

pentru dragoste.

Text: Ligia ION
Foto: April

Furtuna sufletului

Îl găsisem

înflorind

visător

îi treceam mâinile

prin păr...prin frunze

o să treacă repede

furtuna sufletului

repede ca viața

uitând.

Text: Ligia ION
Foto: April

Durere

Mă durea

cărarea pe care plecai

vântul care-ți împrăștia pașii

frunzele...

timpul nu m-a iertat

uitarea mă strigă

pe nume

zilele bucăți

stropite cu sângele

tinereții mele

durute.

Text: Ligia ION
Foto: April

Mutare

Nepedepsite

buzele mele

sărutau

gleznele drumului încins,

plecai,

te mutai încet în mine

cu ploaia

cu drumul

cu cireșul de la poartă.

Text: Ligia ION
Foto: April

Anestezie

 Zile anesteziate

cu chipul tău

 mașina timpului mușcă

din pielea hăituită

lasă-mă să mint

și să adorm la loc

mâinile mele exorcizate

de dragoste

certitudinea...mă înjunghie

și pleacă

trupul rană și pământ

seduce la întamplare

muguri, trupuri, mărăcini...

Text: Ligia ION
Foto: April

Vinovată

Vinovată sunt

stelele îmi cad în poală

plânse

îngerii îmi ating rănile

cu buze arse,

vinovată sunt

de zbor...de aripa frântă

am iubit...

sufletul lacom

inima zilelor...rană

vinovată sunt

de căderea în sus

cerul mă binecuvântează

cu tunete.

Text: Ligia ION
Foto: April

Noroi crud

Pe care drum 

mâinile mele

rupeau tăcerea

ramură veștedă

între noi

o lume nebună

iubirea bolnavă zăcând

în sărutul uitat

pe buzele noastre

noroi crud-minciuna

sufletul meu pe cruce

iubind...

Text: Ligia ION
Foto: April

Aripi

Aripi trezite pe jumătate

singuratici umblă

pașii mei în tine

pădurea își născocește focurile

cunosc sălbăticia

uit și ating

dă-te jos de pe locul

unde trebuia

să te iubesc

speriat și trist.

Text: Ligia ION
Foto: April

Aritmetică

Sămânță amară

frumusețea mea

îți rodește sufletul

prea ocupat să mă mai țină minte

atâta tăcere în cuvinte,

stau și îți pândesc

gesturile,

trupul meu răscruce

unde monede se aruncă la întamplare,

zilele zdrențe

liturghia iubirii...

îmbrac singura rochie de seară

și mă vindec

de obsesia unei aritmetici

elementare.

Text: Ligia ION
Foto: April

Nebunul

 Nebunul

doar nebunul gustul meu îl are

cu ciudă

mi-a pus legea lui în mâini

dezbrac toți îngerii

vinovați de întâmplare

orizonturi

știrbite

gustul ploii

și spini...

Text: Ligia ION
Foto: April

Promisiune

Nu știu cum

dar i-am promis

dragostea fluturilor

luciditatea orelor

i-am promis,

stângăcia fructelor

prima mea noapte de dragoste

intimitatea serpilor

goliciunea îngerilor

primul meu fir de păr alb.

I-am promis Ei

mințita mea

stearpa mea

viață.

Text: Ligia ION
Foto: April

Întoarcerea

Trupul meu

ca o crisalidă

te aud cum crești, cum ierți

tot ce-am iubit

mă dezleagă de

sfințenie,

tributul smereniei

sunt întoarsă acasă

în mine însămi

cununată cu tine

și-un trup desperecheat.

Text: Ligia ION
Foto: April